Proiect pentru Parcul Buna Ziua, Cluj

Publicăm rezultatul echipei noastre în concursul de soluții pentru parcul Bună Ziua, din Cluj, organizat de Ordinul Arhitecților din România, cu o oarecare întârziere… Sau mai bine spus, cu o întârziere bine-venită, care ne-a oferit timp pentru a ne pune gândurile în ordine, înainte de a le pune pe “hârtie”.

Jurnal de călătorie 

25.07.2022 – 22.08.2022

Pe scurt, cu o oarecare predispoziție înspre a nu ne rata șansa, să îi spunem pe șleau FOMO (the fear of missing out) ne-am decis relativ târziu să ne înscriem în acest concurs, cam cu o lună înaintea termenului de predare. Totul a început aruncând o privire asupra temei, asupra calendarului concursului și întrebarea “Ne băgăm?”. Într-un fel, avantajul acestor concursuri îl găsim tocmai în avântul cu care vin la pachet, un roller-coaster emoțional despre care în industria noastră nu se prea vorbește. 

Având mai puțin de o lună la dispoziție, timpul părea mai degrabă mai puțin decât era de fapt. Cred că în astfel de scenarii ajungi să-ți întâlnești adevărata libertatea creativă – atunci când trece vremea răzgânditului. Iar asta este în sine, un nou proiect.

Această direcție are însă două tăișuri. În unele cazuri, se transformă în rețetă – go-to recipe – iar în meseria noastră s-ar traduce în ceea ce aș numi stil. Fie că este vorba despre stilul limbajul arhitectural, grafic ș.a.m.d, produsul devine recognoscibil și încetează să mai surprindă. Și ce altceva poate părea mai tragic în imaginație, decât atunci când libertatea oferită o transformi voluntar în limitare?

Atunci când ești sub presiune, e greu să îți asumi riscuri. Una dintre lecțiile învățate tangențial și pe care noi, ca arhitecți sper să continuăm să le aplicăm asupra a ceea ce producem, este să ieșim din zona de comfort – creativ, sau în orice alt fel. Concursurile, precum cel pe care îl vom descrie în următoarele rânduri, devin contextul perfect pentru o astfel de atitudine, sau altfel spus, rebeliune. 

Întrebarea pe care însă ne-o punem este, de câte încercări avem nevoie pentru a resuscita o atitudine colectivă latentă?

Dacă vrei să citești mai mult din ce avem noi de spus, poți răsfoi câteva articole pe blogul nostru.

Un loc dintr-un altul
Plansa 1 a concursului Parc Buna Ziua, Cluj-Napoca

Propunerea noastră de reamenajare a parcului Bună Ziua, Cluj-Napoca;

Diferite vizualizari 3D in cadrul propunerii de reamenajare a parcului Buna Ziua din Cluj
Vizualizări 3D ale parcului Bună Ziua, Cluj;

ÎNTĂRIREA CARACTERISTICILOR EXISTENTE

Atitudinea noastră generală s-a învârtit în jurul întăririi caracteristicilor existente ale restului de spațiu devenit parcul Bună Ziua. La prima vedere, aceste caracteristici par nelalocul lor. 

Strategia privind remodelarea terenului a fost aceea de ‘intervenții minime-randament maxim”, completând astfel prin propunerea noastră caracterul sălbatic pe care zona Becașului a reușit – mai mult sau mai puțin – să o păstreze. Parcul devine – prin alei, piațete dinamice, enclave de liniștire, ochiuri de joacă, și prin strategia de plantare – un spațiu natural ancorat în șase puncte care te îndrumă într-un parcurs al cărui cadru se schimbă în permanență.

Diferite zone de acces in cadrul propunerii de reamenajare a parcului Buna Ziua din Cluj
Diferitele zone de acces în parcul Bună Ziua, transformate în piațete cu rol de ancorare în contextul urban;
PUNCTE DE ANCORĂ

Zonele de acces ale parcului devin puncte de ancoră în contextul cartierului Bună Ziua. În cadrul propunerii, ele se deschid larg spre trecător, prin piațete care te îndeamnă să te-ncumeți sa le treci ‘pragul’. Descoperi astfel că ele reprezintă doar începutul unui proaspăt loc. Fiecare piațeta de acces își găsește personalitatea proprie prin adaptarea la contextul căruia se adresează. Însă toate își păstrează rolul principal, acela de a anunța un nou parcurs.

Piațetele de acces dinspre zona rezidențială nordică devin de asemenea spații-balama în contextul întregului parc – cu rolul de a ține împreună diferite zone. Spațiile-articulație cu piațetele adiacente se vor găsi pe tot parcursul parcului, nu doar în zona rezidențială, având acest rol activ de a conduce trecătorul înspre locuri care altfel ar fi rămas neexplorate.

Un alt tip de spațiu articulat pe care îl propunem este cel al pavilionului. Ancorarea sa la confluența a doua trasee printr-o piațetă, anunță pătrunderea într-un alt tip de spațiu pe parcursul “panglicii” roșiatice desfășurate drept alee până în acel punct. Fiind parțial îngropat, pavilionul permite crearea a două grădini retrase. Una dintre ele, cea care leagă terasa pavilionului cu parcul, plantată în mod distinct, permite integrarea naturală a pavilionului în peisajul proiectat. Cea de-a doua grădină, interioară, își anunță prezența prin câțiva mesteceni ce se ridică peste nivelul terasei, pavilionul devenind astfel unul cu parcul din jur.

Plansa 2 a concursului Parc Buna Ziua, Cluj-Napoca
Prezența punctelor de ancoră între diferitele zone ale parcului joacă rolul de spații-balama;
 
JOACĂ ȘI SPORT

De cele mai multe ori, activitățile din spațiile de joacă transformă adulții în spectatori pasivi ai jocului copiilor. În cadrul propunerii, ochiurile de joacă se regăsesc pe întreg parcursul parcului și îndeamnă prin configurație la o utilizare activă, nu doar a copiilor, ci și a adulților. Zonele de activitate devin enclave multifuncționale astfel că joaca și sportul sunt definite împreună, nu separat.

Pentru a spori experiența senzorială a utilizatorilor de toate vârstele, enclavele de joacă și sport sunt reprezentate într-o varietate de de culori, texturi și forme. Materialele propuse – lemn, scoarța de copac, uneori beton, oțel și suprafața de cauciuc pentru activități sportive – sunt durabile, ușor de întreținut și accesibile.

Împreună cu traseul roșiatic, spațiile de activitate devin o platformă a jocului și sportului de care atat copiii cât și adulții se pot bucura.

PANGLICA ROȘIATICĂ CE LEAGĂ TOTUL ÎMPREUNĂ

Traseele propuse devin firul rosu care leagă experiențele distincte ale parcului. Șerpuind printre plante, urcând și coborând dealurile, traversând albia lărgită a Becașului, ridicându-se de la sol și coborând, aleile parcului ilustrează la fiecare pas un nou scenariu al peisajului.

Plansa 3 a concursului Parc Buna Ziua, Cluj-Napoca
Panglica roșiatică ce leagă totul împreună;
 
Comentariul Juriului

01.09.2022

  • “Juriul apreciază preocuparea autorului de a crea locuri de joacă și loisir care să deservească locuitorii zonei, însă amenajarea unui parc ar implica o viziune integrată care să ia în considerare toate cerințele temei de concurs, inclusiv integrarea ingenioasă a pârâului Becaș și integrarea elementelor valoroase de biodiversitate. Proiectul are deficiențe de ordin compozițional, nu valorifică calitățile topografiei, potențialul natural al sitului (demersul ecologic și sustenabil nefiind înțeles) și există o lipsă a ierarhizării spațiilor. Propunerea alterează naturalețea încă prezentă a cursului de apă, prin lărgirea și regularizarea malurilor și prin concentrarea prea mare pe elementele constructive. Reprezentarea grafică, în mod particular a suprafețelor plantate, face ca proiectul să fie greu de parcurs.”
 
 
Felicităm echipele care au reușit să traducă desenele pe înțelesul tuturor. Aici se află cele 10 proiecte care au îndeplinit condițiile pentru a fi jurizate.
 
*argument
1. Raționament, dovadă adusă în sprijinul unei afirmații.
 
Câteva resurse în ceea ce privește ecologizarea cursurilor de apă, cu exemple documentate din Germania, și un ghid elaborat de ProPark cu ajutor UE în vederea restaurării ecologice a habitatelor acvatice superioare. Există însă documentație din abundență, care susține abordarea noastră în ceea ce privește ecologizarea văii Becașului, în cadrul acestui concurs de soluții.
 
ȘI PE MAI DEPARTE

Una dintre lecțiile învățate atât în timpul facultății, cât și în practică – inclusiv în discuțiile cu clienții – este că atunci când îți lipsesc argumentele nu prea contează ce susții în fața unei comisii.

 
Cât despre întrebarea/problema pe care am ridicat-o la începutul articolului, răspunsul este: rămâne de văzut. 
Pentru început, locul 7.
 
Dacă v-am făcut curioși, puteți afla mai multe despre noi pe pagina aceasta.
.
.
.
.
.
 
 

Monica Safta Architect at OVERLAP

 
 
 
Articol publicat în 25 Septembrie 2022.
De Monica Safta, arhitect @OVERLAP.SPACE
 
 

We’re not shy to show our true colors and search for uniqueness.

Young & bold, we design responsibly towards the community. Because boundless creativity doesn’t have a purpose if it doesn’t bring value to society.

We aid our architectural projects with professional 3D rendering services and a solid understanding of branding, visual identity, and digital marketing.

Our buildings make use of Design Thinking, 3D visualization, and Careful Project Management to lower the investment risk. Good planning and execution will save money in the lifetime of a building. 

+40 734 096 658

meet your
new team.

Monica Safta, founder at OVERLAP

Monica Safta

FOUNDER/CREATIVE DIRECTOR
architect & 3D artist - Bucharest/Brasov, Romania
A few years of working in several architectural practices in Europe made it clear to me that I need to find a way of speaking my mind and enabling my ideas. Evoke my thoughts in a pure way, with no intermediary between mind and hand.

That was the flame that ultimately materialized into our studio, and we keep it true to ourselves.
Razvan Socol, founder at OVERLAP

Razvan Socol

FOUNDER/CEO
architect, 3D artist, brand strategist & digital marketer.
I'm a 30 years young architect, former digital marketer and graphic designer. Born and raised in Brașov, Romania.

I always strive to capture a glimpse of demiurgical essence within my work. After all, God is a Designer.

I dare to say that I'm self-taught, since traditional education isn't ever enough. I like to get out of my comfort zone and learn, adapt, overcome.

Challenge(s) accepted.
Laura Voinescu, architect at Overlap.

Laura Voinescu

ART DIRECTOR
architect, video/photo grapher & editor - Copenhagen
Living in Copenhagen allowed me to explore this city, learn its intimacies and, on top of that, I use photography as a tool to study human nature.

These circumstances changed the way I approach architecture, seeing the impact it has on human behaviour and psyche.

In one way or the other, I focus on solving social problems when designing pretty much anything.

testimonials

©2022 OVERLAP™. All rights reserved.