cum scrii o disertatie de arhitectura – exemple, tips & tricks

Fara sa ai incotro, va fi nevoie sa incepi lucrarea de disertatie indiferent daca stii sau nu de unde sa pornesti. Ce poti face este sa folosesti experienta celor ce au trecut prin acest moment, motiv pentru care am si pus cap la cap cateva sfaturi si exemple de disertatii.

Problema aici nu este neiscusinta noastra ca arhitecti de a duce la final un astfel de text – pentru ca din contra, vocatia presupune sa depasesti constant limitele meseriei – ci mai degraba lipsa exercitiului. In afara de cateva examene din timpul facultatii, unde ai avut ocazia sa-ti flexezi usor capacitatile autoricesti, nimic din ciclul universitar nu te-a pregatit pentru momentul asta. Insa asa cum au reusit cei dinaintea ta, vei reusi sigur si tu.

Aici gasesti integral disertatia pe care am sustinut-o in 2019: “Ocupând Scoala: despre scoala profesionala ca experiment social”; aici o parte din materialele pe care le-am sustinut la diploma: “Unitatea X: Ocupand scoala” , iar mai jos vei gasi pasii pe care i-am parcurs eu in redactarea disertatiei de arhitectura.

    • Ce inseamna o disertatie de arhitectura?
    • Alege un subiect de disertatie – documenteaza-te si adapteaza-l.
    • Structureaza lucrarea, si apuca-te de scris.
    • Ce asteptari poti avea de la juriu?
    • Tips & tricks.

*mentionez ca lipsa diacriticelor este o alegere aici, pentru a nu bulversa fontul site-ului.

Student redacteaza o disertatie de arhitectura pe laptop, in timp ce sta in pat.

1. Ce inseamna o disertatie de arhitectura?

Pentru mine, lucrarea asta a insumat cam o luna de citit, notat, scris, si ajustat text. M-a ajutat in trasarea temei de diploma, si am inteles de fapt ce probleme ar trebui sa adresez in ea.

Cum spune si Umberto Eco in “How to Write a Thesis”, disertatia te va invata sa te documentezi si sa-ti pui ordine in ganduri. Nu ai cunostintele si maturitatea necesare sa revolutionezi domeniul pe care-l adresezi, insa ar trebui sa tintesti spre a privi din alta perspectiva informatiile pe care le documentezi.

Aici gasesti o biblioteca pe care am folosit-o extensiv, cu materiale video si audio, transcripted: https://www.organism.earth/library/

2. Alege un subiect de disertatie – documenteaza-te si adapteaza-l.

Disertatia mea a trecut prin mai multe perioade de tranzitie ca un adolescent rebel. Am inceput de la incercari de teme ce presupuneau discurs filosofic, pentru ca eram hipnotizat de cat de fain ar fi sa scriu si eu asa ceva, insa am realizat repede ca nu am cum sa umplu 30 de pagini decat daca imi iau macar un an de studiu preliminar. Ca sa nu bat campii, cum vezi in multe lucrari.

Pe masura ce am inceput sa imi documentez tema, m-am apropiat de un titlu final, dar cred ca l-am definitivat abia dupa ce aveam cam jumatate de lucrare scrisa. Iar cand spun jumatate, nu inseamna primele 20 de pagini, ci fiecare capitol, mai mult sau mai putin redactat.

Subiectul in sine evolueaza la fel, pe masura ce te documentezi. Stiind ca propun un proiect de educatie profesionala pentru o zona tampon intre o comunitate cu probleme, si un vechi cartier social, disertatia putea sa acopere o sumedenie de teme. De la zone limita, la gentrificare, la probleme sociale, educatie, etc. Citind, m-am apropiat de tema care ma interesa cel mai mult, si pe care am inteles ca o pot controla.

Gasesti aici un exemplu de disertatie buna: Diaconu, Silvia-Mihaela. “Acupunctura para-urbana”. Poti lua ca exemplu modul de tratare si relevanta temei, limbajul adecvat si dimensiunea enunturilor. Mai poti observa cum, desi este folosit vocabular de specialitate, textul are o tenta personala controlata (dar clar nu este pasiv) si astfel nu devine greoi.

Cateva lucrari (publice) pe care le-am folosit mai mult sau mai putin drept referinta: 

3. Structureaza lucrarea, si apuca-te de scris.

  • Mai intai, organizarea documentatiei.

Dupa ce mi-am pus in brate un morman pentru lecturat, am realizat ca nu citesc ce trebuie. Resursele pe care le gasesti in biblioteca facultatii sunt decente, insa cel putin subiectul meu era atins in prea putine carti. Am avut putin noroc si am dat peste un volum de Mark Dudek, de la care am ajuns sa citesc alte lucrari de-ale lui din online, ori sa ascult conferinte. De cele mai multe ori, am transcris pe loc in momentul in care atingea subiectul ce ma interesa (foarte important sa faci asta daca inregistrarea nu are un transcript).

Cred ca una dintre greselile pe care le-am facut initial a fost sa imi bazez studiul strict pe cartile de arhitectura. Din fericire, ma interesa de cativa ani subiectul scolilor profesionale, citeam sau ascultam psihologie, asa ca am stiut exact unde sa caut autori sau inregistrari de conferinte. De exemplu, aici: https://www.organism.earth/library/.

Intr-un final, cred ca jumatate din bibliografie am strans-o de la economisti, psihologi sau autori ce nu au ca specialitate arhitectura, insa i-am considerat relevanti pentru punctul in care voiam sa-mi aduc disertatia. Mi-au fost utile chiar si articole de jurnalism relativ recent, fie lucrari de doctorat ori studii socio-culturale.

  • Cum structurezi o disertatie?

Sigur ca odata ce ai parcurs o parte din bibliografie, o sa o ajustezi sau schimbi de tot, odata ce iti este mai clara tema. Insa mie mi-a fost de ajutor sa incep a-mi pune pe “hartie” capitolele, de la bun inceput.

Cred, totusi, ca din primele 2 versiuni de text nu am pastrat nimic in varianta finala, insa daca nu te apuci din timp, vei fi nevoit sa prezinti text foarte neslefuit indrumatorului (sau d-lui prof. Augustin Ioan, daca mai tine acel curs de Teoria Cercetarii).

Cateva titluri gasite online pe care nu strica sa le citesti indiferent ce tema iti alegi:

4. Ce asteptari poti avea de la juriu?

Vor fi subiectivi. Fie din pricina ca sunt obisnuiti sa-si impuna propriile viziuni asupra studentilor, fie pentru ca asta este singurul mod in care stiu sa evalueze ceva, asteapta-te sa te confrunti cu opinii.

Putin probabil ca intreaga comisie sa-ti citeasca disertatia, de aici si slaba ta sansa de a fi evaluat obiectiv. Practic comisia este formata doar ca sa fie impartita activitatea intre cei 3; doua note iti sunt acordate pentru cum prezinti si subiectul abordat, dar nici cea de-a treia nu e neaparat sa reflecte calitatea lucrarii tale. Oricum ar fi, tu vei afla doar media.

Cred intr-o mare masura ca poti scrie la nivelul lexical, gramatical si sintactic al unui elev de gimnaziu, fara sa fii tras la raspundere. Nu exclud exceptii, insa am citit lucrari de 9 care par extrase din cartile pentru copii, pe acelasi picior cu lucrari profunde, redactate iscusit. No bs.

 

Daca vrei sa fii la curent cu urmatoarele posturi, poti sa te abonezi la newsletter-ul Overlap:

5. Tips & tricks.

  1. Incepe cat mai devreme, si ia in calcul ca pentru a scrie trebuie sa intri in starea ta de inspiratie (care vine odata ce incepi sa scrii-stergi-scrii). Poate ca nu va fi eficient sa acorzi 2 ore zilnic, ci cate 4 ore la fiecare 2 zile;
  2. Nu ti-as recomanda sa stergi text, daca schimbi ceva la el. Chiar si cand modifici fraze, ar fi indicat sa pastrezi versiunea initiala, cu rosu, ori pentru a te ajuta de exprimare, ori pentru a nu pierde ideea.
  3. Citeste alte disertatii pe tema similara cu a ta, vezi cum au abordat-o, si judeca daca vrei sa o tratezi similar, sau vezi altfel lucrurile. Dar cel mai important, urmareste bibliografia din aceste lucrari, foarte posibil sa gasesti ceva util acolo;
  4. Pentru o disertatie de arhitectura, cred ca e important macar sa arunci un ochi peste “the Metapolis. Dictionary of Advanced Architecture”;
  5. Tine mereu deschis in browser un Tab pentru sinonime. Evident de ce, nu repeta termeni aiurea, dar nu folosi nici arhaisme;
  6. Foloseste-te de schite proprii pentru a-ti ajuta textul.
  7. Daca te poticnesti la un capitol, poate fi util sa te concentrezi pe altul, decat sa staruiesti ineficient pe acelasi subiect;
  8. Restrange tema disertatiei in asa fel incat sa nu tratezi subiectul prea frugal, din lipsa de timp sau numar de pagini;
  9. Disertatia reprezinta un procent destul de mic din media notei de diploma, deci nu te stresa mai mult decat este nevoie.

Iar aici vei gasi o carte in toata regula, din care daca ai timp sa parcurgi rapid ce explica, sigur iti va fi de folos: Borden, Iain; Ray, Katerina Ruedi. “The Dissertation – an Architecture Student’s Handbook”.

Daca vrei sa afli mai multe despre noi, viziteaza-ne si pe Instagram @studio.overlap!

    Our expertise is focused on architectural visualization and spatial branding through high-end photorealistic CGI.

    We are architects at our roots. That’s why we begin every visualization project by understanding the problems the client addresses within their design. Then, we add layers of substance as we dive deeper into the client’s vision of reality. In other words, we OVERLAP realities.

    Therefore, our mission is simple. We consistently deliver meaningful work that exceeds client expectation. We help you communicate your project & increase its value.

    Led by Monica Safta and Răzvan Socol since 2018, OVERLAP helped some world known designers communicate their visions. Like Peter van der Jagt, or Karim Rashid.

    Check out our project case studies & blog!

    The OVERLAP visualization studio founders at the 2018 Venice Bienalle. Monica Safta on the left, and Razvan Socol on the right.